palavre
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» PSORIAZIS
Vin Oct 30, 2015 9:20 pm Scris de Admin

» Cele 7 rugi din „Tatal Nostru”
Mar Aug 27, 2013 7:35 pm Scris de Admin

» Chakrele si activarea lor Purificarea si Echilibrarea CHAKRELOR
Mar Aug 27, 2013 7:28 pm Scris de Admin

» VINDECATORI DIN MANASTIRI
Mar Aug 27, 2013 7:24 pm Scris de Admin

» Zece secrete ale longevitatii despre care nu va vorbeste medicul
Mar Aug 27, 2013 7:17 pm Scris de Admin

» METODE DE PURIFICARE A ORGANISMULUI si cateva leacuri de sezon
Mar Aug 27, 2013 7:15 pm Scris de Admin

» Cel mai ieftin remediu natural pentru cancer şi bolile infecţioase
Vin Noi 16, 2012 8:49 pm Scris de Admin

» Obezitate
Vin Oct 26, 2012 3:49 am Scris de Admin

» Orzul - o planta miraculoasa
Joi Sept 27, 2012 9:00 pm Scris de Admin

Forum
Join turbo's empire
STIRI, VEDETE, SANATATE, Top66 Statistici Intercer 2.0 - Mai aproape de cer
Conectare

Mi-am uitat parola

TRAFIC

Bronşita acută

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Bronşita acută

Mesaj Scris de Admin la data de Lun Mai 31, 2010 5:08 pm

Bronşita acută este un proces inflamator acut al bronhiilor, cu debut brusc, cu alterarea stării generale, cu febră, cefalee, astenie, dureri musculare, transpiraţie. La scurt timp de la debut, apare tusea, la început uscată, urmată de expectoraţia uscată. După cîteva zile, tusea este însoţită de expectoraţia purulentă.apariţia bronşitei acute este precedată adesea de procese catarale inflamatorii ale căilor rspiratorii superioare ca rinite, faringite, laringite.
Cauza principală este infecţia. Factorii favorizanţi sînt anotimpul rece şi umed, viaţa şi munca în condiţii insalubre, în atmosfera viciată, cu prf, fum, gaze toxice. Mai intervin în producerea bronşitei afecţiunile rinofaringiene, amigdaliene, sinusale, supuraţiile pulmonare, debilitatea, subnutriţia, surmenajul.
Netratată corect, în special la bolnavii cu rezistenţă scăzută, poate degenera în bronhopneumonie - extinderea procesului inflamator la nivelul plămînilor.
Fitoterapia urmăreşte în primul rînd prevenirea acestei afecţiuni şi a complicaţiilor ei prin creşterea rezistenţei organismului faţă de factorii nocivi prin folosirea zilnică a fructelor şi legumelor proaspete, ca cea mai importantă sursă de vitamine, acizi organici şi săruri minerale. Se recomandă usturoiul care are proprietăţi antiseptice, pulmonare şi intestinale, bactericide şi bacteriostatice.
Aerul din camera bolnavului trebuie să fie umidificat cu două prosoape muiate în apă caldă şi întinse pe calorifer (metodă folosită mai ales pentru copiii care tuşesc mult în timpul nopţii). Fumatul şi contactul cu fumul de ţigară trebuie evitat.
Ca alimente-medicament, Sabin Ivan* recomandă: o cană de lapte cald, în care se va pune suc de usturoi; suc de varză combinat cu suc de morcovi şi zeamă de lămîie (pentru fluidificarea şi eliminarea sputei); suc de hrean amestecat cu suc de ridiche neagră (2 linguri din acest amestec, de 4 ori pe zi); miere.
Pentru calmarea tusei iritative, acelaşi autor recomandă: infuzie de nalbă (o lingură de frunze, flori şi rădăcină la o cană cu apă), 1-2 căni pe zi; infuzie din flori şi frunze de podbal (2-3 linguri la o cană cu apă), o lingură la 2-3 ore; infuzie din flori de tei (1-2 linguriţe la o cană cu apă), 2-3 căni pe zi; o cană cu lapte fierbinte în care se va pune pătrunjel (frunze), a se consuma dimineaţa.
Pentru fluidificarea şi eliminarea sputei se recomandă: infuzie de pătlagină (2-3 căni pe zi); hrean (20 g rădăcină la 1 litru de apă), o cană seara, înainte de culcare; decoct de mere (3 mere cu coajă, tăiate în felii subţiri, apoi fierte 20 de minute într-un litru de apă), o cană înainte de culcare; morcovi şi ţelină (cîte 30 g din fiecare) şi o frunză de varză, toate fierte într-un litru de apă, timp de 15 minute (se va consuma îndulcit cu mire, fracţionat în decursul unei zile); sirop din muguri de pin (50 g, maceraţi mai întîi, timp de o oră, în 50 ml de rachiu, apoi amestecaţi într-un litru de apă fiartă, se răceşte 6 ore, după care se îndulceşte cu miere, apoi se fierbe pînă la înjumătăţire, se iau 4 linguri pe zi).
În timpul verii, se recomandă salată de lăptucă, varză albă, ridiche, ceapă verde şi roşii, iar în timpul sezonului rece - salată de morcovi, ţelină, ridiche neagră, sfeclă roşie.
O băutură foarte bună se poate obţine dintr-un amestec de zeamă de morcovi, mere, portocale, lămîie, miere de albine.
Pentru profilaxia bronşitei acute trebuie menţinută igiena buco-faringiană prin gargară cu infuzii sau deccocturi din plante cu acţiune antisptică (cimbru, coada racului, coda şoricelului, gălbenele, muşeţel, în părţi egale).
În perioada de cruditate a bronşitei acute se folosesc, în cură internă, plante cu acţiune emolientă, calmantă asupra tusei şi bactericidă, plante ce conţin în special mucilagii, uleiuri volatile şi alcaloizi. Ceaiurile se beau calde, îndulcite, de obicei, cu miere.
În volumul "Fitoterapie", autorii* propun mai multe combinaţii:
- frunze de nalbă mare, flori de nalbă de pădure, frunze de pătlagină, sovîrf, fructe de fenicul;
- flori de lumînărică, frunze de podbal, rădăcină de nalbă mare;
- flori de tei, rostopască, sovîrf, cimbrişor, scai vînăt, fructe de anason (plante deprimante ale reflexului de tuse, cu acţiune sedativă, antispasmodică şi tonică asupra sistemului nervos;
În perioada de cocţiune a bronşitei, se beau ceaiuri din plante cu acţiune de fluidificare a secreţiilor bronşice, expectorantă, emolientă, antiseptică şi antispasmodică: ciuboţica-cucului (flori şi rădăcină), frunze de pătlagină, frunze de podbal, frunze de nalbă mare, fructe de anason, isop, cimbru, flori de lumînărică, flori de tei, cimbrişor.
În bronşitele uscate, se recomandă un expectorant obţinut din decoct de rădăcină şi rizomi de ciuboţica-cucului, decoct de rădăcină de lemn dulce şi infuzie de fenicul. La acestea se adaugă 200 g zahăr. Din acest sirop se iau cîte 2 linguri la fiecare oră (adulţi), cîte o linguriţă de 3 ori pe zi (copiii între 2 şi 5 ani), cîte o lingură de 3 ori pe zi (copiii trecuţi de 6 ani).
În lucrarea "Ghid de terapie naturistă", autorii** recomandă:
- clismă cu ceai de coada-şoricelului;
- sirop de ceapă, 3-5 linguri pe zi (500 g de ceapă roşie se dau prin maşina de tocat carne şi se fierb în 750 ml apă, pînă scade la jumătate; se filtrează şi se mai pune o dată pe foc cu zahăr, cît să aibă consistenţa unui sirop; la ultimele clocote, se adaugă 2 linguri cu miere de albine. Se poate face şi un sirop din 2 cepe cu coajă cu tot tăiate felii, care se fierb 10 minute într-un litru de apă, cu 100 g de zahăr; se filtrează şi se bea cald în mai multe reprize, în cursul unei zile;
- infuzie din muguri de brad cu ceapă (1 litru de infuzie de brad în care se fierb 5 cepe şi la urmă se adaugă 10 g miere; se beau 1-2 căni pe zi) sau ceapă coaptă (are proprietăţi expectorante şi antitusive);
- infuzie din frunze de castan comestibil (2-3 frunze la 100 ml de apă; se beau 2-3 ceaiuri pe zi, îndulcite cu miere);
- decoct de rădăcini de fragi (20-30 g la ˝ litru de apă; se bea pe parcursul unei zile întregi);
- ceai dintr-o linguriţă de sîmburi de gutui la o ceaşcă de apă clocotită;
- rădăcină de iarbă mare (decoct din 20 g de rădăcină la 200 ml de apă din care se iau 3-4 linguri pe zi);
- fructe de ienupăr sub formă de ceai (20 g fructe la 500 ml de apă);
- decoct din rădăcină de leuştean (10 g la 300 ml de apă);
- rizomi de pir sub formă de decoct (1 lingură de rizomi la 250 ml de apă; de beau 3-4 căni pe zi);
- tinctură de propolis (15-30 de picături pe zi, cu o oră înainte de mese, într-un păhărel cu lapte călduţ sau apă);
Extern, se folosesc cataplasme cu făină de muştar negru (se amestecă 100 g făină de muştar cu puţină apă încălzită, pînă se formează o pastă. Pasta de înfăşoară într-o pînză subţire şi se aplică pe piele în jurul toracelui, unde se lasă timp de cîteva minute, în funcţie de sensibilitatea pielii, pînă se produce efectul revulsiv).
avatar
Admin
Admi
Admi

Mesaje : 898
Data de inscriere : 23/05/2010

http://palavre.expressforum.org

Sus In jos

Re: Bronşita acută

Mesaj Scris de maria la data de Mar Iun 29, 2010 1:27 pm

Bronsita

Bronsita reprezinta inflamatia cailor aeriene ce duc aerul la plamani (bronhiile terminale). Inflamatia la acest nivel produce edem (cresterea volumului) si se produce mucus (sputa). Edemul si sputa favorizeaza tusea si astfel respiratia devine dificila.
Sunt doua tipuri de bronsita:
-bronsita acuta, care se instaleaza rapid si se vindeca in 2-3 saptamani; apare la persoanele fara alte boli; majoritatea persoanelor care fac bronsita acuta nu necesita tratament
-bronsita cronica, cu recurente frecvente, cu manifestari de lunga durata; apare de obicei la persoanele fumatoare.
Tuse productiva (cu sputa) timp de 3 luni pentru cel putin 2 ani la rand sugereaza bronsita cronica. Bronsita cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva.
Bronsita acuta afecteaza atat adultii cat si copii.
CauzeSusBronsita acuta este cauzata de cele mai multe ori de un virus. Apare frecvent in perioadele de iarna, de obicei dupa un episod de raceala sau gripa produsa de unul din virusurile: coronavirus, adenovirus sau rhinovirus. Virusul respirator sincitial poate determina bronsita acuta in special la persoanele in varsta (peste 65 de ani). In 10% din cazuri bronsita acuta este determinata de bacterii.
Bronsita acuta poate fi de asemenea cauzata de expunerea la fum, chimicale, aer poluat, substante ce irita mucoasa respiratorie sau de aspirarea (inhalarea involuntara) de alimente, voma sau mucus.

TransmitereSusBronsita acuta se raspandeste prin picaturi de saliva infectate sau mucus cu incarcatura virala, eliminate prin stranut sau tuse, care ajung in aer si vor fi inhalate sau ajung pe obiecte.
O persoana se poate infecta prin inhalarea de particule virale, bacteriene sau prin atingerea unui obiect infectat si apoi atingerea nasului, ochilor sau gurii.

SimptomeSusSimptomele de bronsita acuta apar de obicei la 3-4 zile dupa o infectie de tract respirator superior, de exemplu gripa sau raceala.
Simptomele sunt:
-tusea, poate fi principalul simptom: tusea seaca (uscata, fara sputa) apare in primele zile, iar mai apoi devine productiva (elimina sputa); sputa poate fi de culoare galbena, verde sau poate fi transparenta; in unele cazuri pot aparea striuri de (mici fire de sange in sputa)
-febra moderata, de obicei in jur de 38C (febra inalta poate indica o pneumonie)
-senzatie generala de astenie
-senzatie de constrictie, durere surda in piept inrautatite de inspirul profund si tuse
-wheezing (zgomot suierator)
-senzatie de lipsa de aer.
La majoritatea persoanelor simptomele se remit in 2-3 saptamani. Totusi la 20% tusea dureaza pana la 4 saptamani.
De cele mai multe ori este greu de deosebit o bronsita acuta de cauza bacteriana de una virala, iar alte boli, ca de exemplu pneumonia sau astmul, pot avea simptome asemanatoare cu bronsita. Datorita faptului ca pneumonia este o boala grava, este necesar sa se faca diferentierea de bronsita, iar unul dintre semnele ce le deosebesc este febra inalta din pneumonie.

Mecanism fiziopatogenicSusBronsita acuta este inflamatia cailor care duc aerul la plamani (bronhiilor). Inflamatia este urmarea unei infectii pornita de la nivelul tractului respirator superior, ca raceala sau gripa. Infectia se extinde de la nivelul nasului, gurii si gatului, la bronhii, unde va produce edem si cresterea secretiei de mucus.
In primele zile tusea este seaca, iar mai apoi pe masura ce creste secretia de mucus, tusea devine productiva. Edemul la nivelul bronhiilor si cantitatea crescuta de mucus ingreuneaza respiratia.
Vindecarea depinde de mai multi factori printre care:
-varsta si starea de sanatate;
-microbul care a produs infectia (bronsita acuta virala este de cele mai multe ori mai putin severa decat cea produsa de bacterii);
-fumatul.

ComplicatiiSusMajoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii. In cazul in care acestea apar ele pot fi:
- pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata, febra inalta, durere in piept, dispnee - respiratie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia;
- recurenta bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele fumatoare, la cei cu imunitatea scazuta (bolnavii de SIDA, fibroza chistica sau cancer).
Bronsita acuta poate de asemenea sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronsita acuta poate determina inrautatirea tusei si a wheezing-ului.
Copiii si pesoanele in varsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.

Copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar pentru existenta de corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca:
- fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile aeriene;
- bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza frecvent);
- alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera; simptomele includ tuse si respiratie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a alergiilor);
- sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se manifesta prin: durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva;
- amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni aflate in partea posterioara a nasului si gatului.

Factori de riscSus- boli cronice ale aparatului respirator: obstructie pulmonara cronica, fibroza chistica, astmul;
- boli care scad imunitatea:diabetul, SIDA (un organism cu imunitate scazuta indeparteaza greu infectiile);
- istoric recent de infectie respiratorie superioara, ca gripa sau raceala, sinuzita (infectiile respiratorii ale tractului superior se pot extinde la nivelul plamanilor);
- alergiile, rinita alergica;
- stare patologica recenta care se asociaza cu tulburari ale sistemului nervos; se pot produce leziuni care sa impiedice reflexul de tuse si astfel sa faca mai probabila extinderea unei infectii din tractul respirator superior in cel inferior;
- leziuni la nivelul toracelui, fracturi costale;
- fumatul sau inhalarea de fum de tigara (fumul de tigara scade capacitatea sistemului respirator de a indeparta microbii din caile aeriene inferioare);
- praful, chimicalele, substantele toxice (inhalarea de factori iritanti scade capacitatea cailor respiratorii de a se curata de germeni).


Consult de specialitateSusSe apeleaza la medici:
- cand apar durerile, senzatiile de apasare la nivelul toracelui sau cand apar dificultati de respiratie;
- cand se elimina cantitati mari de sange prin tuse (hemoptizie);
- cand se inteteste wheezing-ul sau apare dificultatea in respiratie, chiar si in repaus;
- cand sputa este de culoare galbena sau verde, cand tusea productiva tine mai mult de 2 zile, si se insoteste de febra 38C sau mai mult;
- cand apar simptomele de bronsita acuta la o persoana cunoscuta cu boala cronica pulmonara;
- cand tusea se insoteste de voma, sau dureaza mai mult de 4 saptamani;
- cand nu se observa nici o modificare dupa un tratament de 14 zile.

Medici specialisti recomandatiSusBronsita acuta poate fi diagnosticata si tratata de:
-medicul de familie;
-medicul generalist;
-medicul pediatru;
-medicul de medicina interna.
In cazul in care apar complicatiile sau cand sunt episoade repetate de bronsita acuta bacteriana, este indicat consultul unui pneumolog.

InvestigatiiSusNu se fac investigatii de laborator de rutina pentru diagnosticarea bronsitei acute. Diagnosticul se pune pe baza istoricului, a simptomatologiei si a examenului fizic.
In cazul in care bronsita este produsa de virusuri, nu sunt indicate teste de laborator.
In cazul in care se banuieste o infectie bacteriana, este necesara efectuarea de culturi si de antibiograma (teste pentru stabilirea antibioticului eficient).
Teste suplimentare sunt necesare la copii sau la persoanele cu varsta peste 65 de ani.
De asemenea se recomanda investigatii suplimentare in cazul in care:
- bronsita acuta nu se remite in 2-3 saptamani
- se suspecteaza pneumonia, tuberculoza sau insuficienta cardiaca
- sistemul imunitar este deficient (persoanele cu imunitate scazuta sunt mai predispuse la dezvoltarea complicatiilor)
- prezenta de boli respiratorii cronice: astm sau boala obstructiva cronica
- simptomele nu se remit in urma tratamentului cu antibiotice sau cand este nevoie de spitalizare
- cand pulsul este mai mare de 100 batai pe minut, frecventa respiratorie este mai mare de 24 respiratii pe minut, iar temperatura este mai mare de 38C
- cand se suspecteaza o infectie bacteriana a tractului respirator superior
- cand se suspecteaza sindromul respirator sincitial, o boala respiratorie cu simptome asemanatoare cu pneumonia.
Investigatiile posibile sunt:
- radiografia toraco-pulmonara (la persoanele cu bronsita acuta nu se observa modificari pe radiografie)
- culturi bacteriene colorate Gram (coloratie pentru a pune in evidenta anumite bacterii la microscop) si antibiograma; aceste teste determina tipul agentului microbian si tipul de antibiotic la care acesta este sensibil
- alte teste: sumar de urina si nivelul oxigenului in sange (aceste teste identifica bacteria sau virusul si indica gradul de afectare a functiei pulmonare).

Expectativa vigilentaSusExpectativa reprezinta perioada de timp in care sunt observate simptomele si nu se intervine terapeutic. Se indica de obicei expectativa la pacientii care nu au alta boala asociata.

TratamentSusSe indica tratamentul medicamentos in cazul in care:
-tusea este productiva, iar mucusul este de culoare galbena sau verde si are consistenta crescuta
-respiratia este dificila
-durere la nivelul pieptului
-febra persistenta.
Terapia bronsitei acute la persoanele fara alte boli asociate include mijloace de a scadea frecventa tusei, scaderea febrei si a durerii. Antibioticele nu sunt de obicei indicate.
In cazul pacientilor cu alte boli asociate ca: astm, boala pulmonara obstructiva cronica, insuficienta cardiaca, tratamentul este mai elaborat.
Majoritatea cazurilor de bronsita acuta se vindeca in 2-3 saptamani si tratamentul la domiciliu este singurul indicat.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Acest tratament include:
-ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la agenti iritanti; de asemenea se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau expectorante care fluidifica secretiile si fac eliminarea lor mai usoara
-evitarea cafelei si a alcoolului deoarece acestea favorizeaza deshidratarea
-incetarea fumatului sau a expunerii la fum de tigara
-repaus, odihna pentru a permite organismului sa elimine infectia
-administrarea de acetaminofen (paracetamol), ibuprofen sau aspirina pentru a diminua simptomele (nu se administreaza aspirina sub varsta de 20 de ani)
-umidifierea atmosferei din camera (caldura si umiditatea fluidizeaza mucusul si il fac mai usor de eliminat)
-inhalarea de beta2-agonisti, care vor dilata caile aeriene si vor diminua wheezing-ul si tusea; acesti compusi poata avea efecte adverse ca tremor si agitatie
-antibioterapia, la persoanele cu risc crecut de dezvoltare a complicatiilor; de asemenea antibioticele pot fi administrate la persoanele la care beta2-agonistii nu au avut efect.
La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri. Administrarea de antibiotice fara scop poate determina efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenta odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient.
In cazul prescrierii de antibiotice trebuiesc administrate toate pastilele prescrise, chiar daca simptomele se amelioreaza. In cazul in care nu se administreaza toata reteta este posibil sa ramana microbi restanti.

Alte tratamente
Corticoterapia poate fi indicata pentru a diminua dificultatea respiratiei, frecventei wheezing-ului sau a acceselor de tuse, in cazul pacientilor cu astm sau boala pulmonara obstructiva cronica.
Pacientii care dezvolta complicatii necesita tratament diferit.

ProfilaxieSusSe poate preveni aparitia bronsitei acute prin:
- evitarea fumului de tigara; persoanele care fumeaza sau care inhaleaza constant fum de tigara au mai multe episoade de bronsita acuta decat persoanele care nu fumeaza; fumul de tigara scade capacitatea organismului de a elimina bacteriile si virusurile si poate duce la producerea de infectii respiratorii;
- evitarea aerului poluat sau a substantelor iritante;
- purtarea unei masti de protectie in cazul lucrului in atmosfera cu substante iritante, chiar si praf;
- evitarea aprinderii focului cu rumegus;
- evitarea situatiilor ce pot declansa un episod alergic, la persoanele cu alergii cunoscute;
- evitarea contactului cu persoanele ce au infectii ale tractului respirator superior, mai ales de catre cei cu un sistem imunitar deficitar sau alte boli;
- spalarea frecventa a mainilor in timpul sezonului rece cu epidemii de gripa;
- vaccinarea impotriva gripei.
In cazul in care apare o infectie a tractului respirator superior se indica:
- odihna;
- administrarea de lichide pentru a scadea riscul de dezvoltare a unei bronsite acute.
avatar
maria
MODELATOR
MODELATOR

Mesaje : 138
Data de inscriere : 27/06/2010

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum